Toti vorbim despre "a deveni mai bun". Atentie la acest sablon verbal care ascunde un drum inchis. Nu poti deveni mai bun, pentru ca pur si simplu esti Dumnezeu. Doar ca ai uitat asta, ai vrut sa uiti si ai uitat. Pentru ca sa poti sa-l experimentezi pe Dumnezeu dinafara lui Dumnezeu. Si cum ai putea sa devii mai bun decat Dumnezeu? Trebuie doar sa iti amintesti cine esti si ciclul tau pe pamant se incheie. Dar ai venit aici sa te bucuri de Tine, si daca nu faci asta nu ai cum sa-ti reamintesti de Tine. Tu esti fiecare fir de nisip din toate Universurile si cand iti umpli simturile de nisipul plajei, de Tine de fapt te bucuri. Cand te inunda un rasarit/apus de soare, Tu esti cel care vede, cel care apune si cel care ii priveste pe amandoi... Si atunci cine poti sa DEVII? Tu ESTI. Si atunci cine poate sa iti faca reguli si limite intre bun si rau, alb si negru, cand tu esti toate culorile? Modul in care tu hotarasti ca un lucru e bun fiindca asa simti tu e perfect. EU este cel mai complex instrument pe care il am la dispozitie, daca fac liniste sa aud cand imi vorbeste. EU stie mai bine decat mine, fiindca EU este atotscient. Si nu exista ceva ce EU sa nu poata, fiindca EU a participat activ la nasterea Universului, in momentul cand Divinul a acceptat sa transforme o parte din Sine din potentialitate in realitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu