Lumea de la marginea ochiului

La margine ochiului, dincolo de ce vezi, se afla o lume pe care o banuiesti a fi mai buna, mai calda, mai impanata cu covrigei. Si mereu rasucesti din cap sa o surprinzi, mereu incerci sa o gasesti. Si tot facand asa nu mai e timp sa vezi Soarele momentului, surasul momentului si frumusetile din momentul Acum.

Intotdeauna iti dai seama ca nimic nu e "dat", ca si cele mai banale dinte lucruri sunt un dar pe care ti-l face Existenta. Partea intunecata este ca, de cele mai multe ori realizezi aceasta abia cand se ispravesc ori iti sunt luate. In "ceapa" cotidienelor actiuni, simtiri si evenimente te plicitisesti de multe ori - sau esti prea obosit de drum - sa mai cauti dincolo de superficialele straturi de sensuri. Uitand bucuria de a gasi intelesurile ascunse in profunzime, bucuria Evrikai si sentimentul nepereche al exploratorului de taramuri albe, treci pe langa minunile cele mai simple fara sa stai o clipa in contemplare senina si adunare de sufleteasca frumusete.