Cele doua lucruri care ma fascineaza prin intorsatura de gandire pe care o presupun.
Dupa ce de milenii oamenii au cusut lucrurile intr-un anumit fel, cineva a trebuit sa depaseasca tiparul, sa il dea deoparte si sa gandeasca dincolo de el. La fel, spalatul, doar ca in zona de nord a tarii exista, de sute de ani, "vâltorile" (putem presupune o inspiratie din Romania, asa cum s-a facut si cu alte lucruri...) desi asta nu neaga afirmatia de mai sus ci doar o impinge ceva mai departe in trecut.
Senzatia mea (pe care e lipita ca abtibildul senzatia ca nu o am doar eu) este ca traim un asemenea moment la o scara globala. Tot ce am acceptat in ultimele decenii, ori chiar sute de ani va fi negat. Banii ca intermediar al schimbului s-ar putea sa dispara (vorbeam cu Omul de Langa Mine despre schimburile medievale, fara intermedieri - un covor pe o pereche, doua, de pantofi - nevoia ca motor al schimbului). guvernarea ca act politic s-ar putea sa dispara, profitul ca motor economic si probabil intreagul sistem economic pe care l-a creat s-ar putea sa dispara si ele. S-ar putea acesta exprima sperantele mele. O lume in care regulile ar veni dinspre inauntru, o lume a oamenilor decenti (nu imbracati pana la gat, decenti in gandire - cel mai decent principiu mie mi se pare ala de nu te lasa sa ii faci altuia ce nu ti-ar place sa ti se faca tie, dar, atentie, musai altoit cu "nici sa nu obligi batranica sa treaca strada pana ce nu te roaga ea sa o ajuti"). Lumea aia o visez eu de cand ma tiu minte... aia e lumea in care mi-ar place sa traiesc, desi de jumatate de veac incontinuu sunt bombardat cu debilitati si imbecilitati cum ca e doar o lume de vis...
Care e legatura cu poza, pentru care multumim Andreei Popescu? Absolut niciuna, deci nu va bateti capul.
