Ce inseamna vanitatea, adevarata si profunda vanitate umana?
Sa te simti mai* decat cel de langa tine e doar trainingul. Sa crezi ca esti deosebit, ca esti diferit e doar palida umbra a adevaratei vanitati: sa il imaginezi pe Divin aidoma tie, un fel de om ceva mai batran si cu ceva superputeri (dupa cum te duce mintea - daca esti doctor, il vezi ca un mare vindecator, daca esti inginer - un mare trebaluitor prin maruntaiele materiei, daca esti filosof - cel care stie raspunsurile, daca esti betiv - cel care are cheile de la pivnita**) dar fundamental tot o proiectie a omenescului pe partea luminata a Universului. Asta e adevarata noastra vanitate, de asta e timpul sa incepem sa ne curarisim. Momentele cand iti permiti sa te gandesti la Dumnezeu ca ar gandi sau ar face sau nu ca la un seaman de al tau sunt clipele pierdute ale relatiei tale cu Divinitatea.
Va propun un joc pentru inima si minte: incetati sa vi-L imaginati ca un barbat si treceti inchipuirea spre o femeie, spre o mama, spre o persoana calda si sincera, fara resentimente si ganduri ascunse. Capabila sa ierte totul si mai ales capabila sa faca ce nu suntem in stare a ne imagina. Nu te grabi, prietene, sa ridici piatra, mai bine ramai linistit cu mintea ta si cauta locul in care Tatal-Divin si Mama-Divina pot sa se suprapuna, aidoma imaginilor stereoscopice si sa iti infatiseze reliefurile niciodata banuite inainte!
* gras, pletos, ghebos, ciolanos, inalt, blond, verde-n iris, gros in punga sau ce-o mai fi
** daca ar fi sa il ascultam pe prietenul meu, ar fi cheile de la un lacat care pazeste, ca vai de el, pivnita respectiva
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu