Am incercat in ultima vreme sa caut in cuvinte explicatii si ascunzisuri.
Ca atare, am sa imi refuz, o vreme, cuvintele. Nu cele care sunt cu mine, doar cele care sunt de la mine pentru altii. Felul in care incerc sa ma prezint voua, in lumina vorbelor. Nu e o pedeapsa, e o incercare de a gasi. De a-l gasi pe cel care sunt, dezbracat de hainele cuvintelor frumoase si coafate. Care incearca sa spuna despre mine lucruri care sa imi gadile in mod placut "auzul" si sa imi ofere papica pentru ca egoul meu sa creasca mare si frumusel.
Interactiunile mele cu ceilalti au devenit diferite. Am incetat sa mai simulez si am inceput sa iau parte.
Cineva mi-a trasnmis, intr-un moment de graba ori de manie, ideea. Sentimente inexistente - sentimente doar simulate. Si de atunci o tot rumeg si tot masor adancimi cu ea, ca si cu o funie cu noduri. Si spre surpriza mea, descopar locuri in care profunzimea nu exista defel.
Asadar, cata vreme sunt in procesul de renovare*, am sa inlocuiesc analistul cu reporterul si cu fotograful.
*renovarea implica dragoste, nu violenta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu