The Dreamremembering Man. Mi-a placut cum ar suna expresia asta. Oamenii care dorm isi uita visele. Se spune ca asta e unul dintre semnele ca esti treaz ori pe cale de a te trezi: iti amintesti visele noptilor lipsite de insomnii. Insomnii? Oare ce or fi fiind alea? Am sa intreb un prieten, poate, cand o sa am timp. Un alt simptom ar fi recunoasterea semnelor, limbajul prin care Divinul isi face comunicarile. Nu semnele de pe cer ori semnul veacurilor ce sunt. Nu. Doar semnificatia lucrurilor ce ti se ori doar se intampla in zona ta de Univers. Simplu. Lucrurile au loc, uneori cu participarea ta, alteori in prezenta ta. Si trebuie sa le intelegi semnificatia. Sa stii ce a vrut sa iti comunice prin ce a facut sa se intample. Nu cred ca sunt multi cei care in mod convins spun ca exista macar un eveniment la fel de neinsemnat cum e caderea unei picaturi de apa care sa aiba loc fara acceptul sau in conformitate cu dorinta Divina. Si atunci de ce am considera ca lucrurile care ni se intampla ar fi lipsite de un inteles secund, aflator indaratul celui evident? De ce nu am considera ca acesta e modul prin care Dumnezeu ne face cunoscute directiile pe care ar fi bine sa apuce evoutia noastra personala, modul in care trebuie sa ne orientam vietile si felul in care ne sunt semnalizate erorile?
In aceasta directie a intelegerii am analizat si continuu sa o mai fac, uneori cu mintea, dar mai mult undeva la marginea ei, la fruntariile locului care se poate numi si intuitie, acolo lucrez la evenimentul care s-a ivit in viata mea in urma cu cateva zile. Si cand am sa il gasesc dezbracat de steril, doar pepita de Cunoastere, am de gand sa il impartasesc si cu voi, prietenii mei!
