Pana la urma, am ajuns si acolo. Cu Ovidiu, care la un moment dat, in timp ce tacanea cu Lumix-ul, a spus ca facem poze pentru amintire, dar ca nu e la fel cu a vedea "in direct". Tin minte pe cineva drag care ajunsese in extrema de a refuza sa mai pozeze, preferand sa savureze si atat. E drept, cand ai camera atarnata la gat, esti tentat sa privesti altfel orice te inconjoara. Stiu - fiindca am experimentat asta. Si acum mi se intampla, dar nu ma mai fura din contemplare. Supa e supa, desertul e la locul lui. Sa pozezi, sa faci poze bune, concludente si care misca, e o tehnica. SaVEZI ce privesti tine de cu totul altceva. Nu va pot oferi tuturor o excursie de o zi* in Jebel Akhdar, va pot oferi doar cateva imagini.
Cred ca am sa va mai scriu despre locurile acelea.
*noi am plecat dimineata la 7 jumate din Muscat si am ajuns inapoi la 2 dupa-amiaza. Ne luasem cortul si sacii de dormit, dar nu am gasit nici macar un loc in care sa poposim la umbra pentru masa (inafara satelor) necum de mas peste noapte. Iar hotelul nu ne-a interesat, fiind la doar 2 ore de casa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu