Iertarea si toleranta. Nu sunt acelasi lucru, dar toleranta e o treapta in drumul spre iertare. Iertarea de sine. Acceptarea de sine. Iubirea de sine.
Un om care a pasit pe treptele astea e vizibil. E "magnetic" si schimba "aerul" in locurile in care intra. E cel mai simplu mod in care putem fi "apostolii" acestui nou mod de a vedea Divinitatea (termenul de "noua spiritualitate" naste controverse). E mai greu sa incerci sa faci ceva inafara ta cata vreme nu ai facut nimica inauntrul tau.
Si sa faci lucrurile dinauntru sa mearga e, totusi, cel mai usor lucru. Fiindca metoda e la indemana oricui si consta tocmai in a NU FACE nimic. A crede si a lasa viata sa mearga inainte, fara a ridica bariere si stavile artificiale in albia curgerii sale. A fi insemna a asista la viata ta, cu drag si cu zambet. Si a crede neclintit ca tot ce are loc e bine. Doar asa poti sa il inviti pe Dumnezeu sa lucreze pentru tine: renuntand la control. El nu vine neinvitat, si controlul exercitat in mod constant si indarjit tocmai asta Ii spune: "Inca nu Te vreau, inca doresc sa imi croiesc singur fagasurile!". Drumul spre tine trece prin asta, dar trebuie sa ajunga dincolo de ea. La punctul in care spui: "Vino!" si chiar doresti sa vina...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu